Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, 4 decembrie, legea privind serviciile comunitare de utilităţi publice, potrivit căreia atât primarii, cât şi preşedinţii de Consilii Judeţene pot fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor de utilităţi publice. Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.
Legea iniţiată de şase deputaţi PSD şi promulgată de şeful statului a fost adoptată iniţial de Parlament în 2014 şi trimisă spre promulgare, însă a fost retransmisă în Parlament spre reexaminare de preşedintele de la vremea respectivă, Traian Băsescu, şi a parcurs, ulterior, toate etapele de contestare, respectiv reexaminarea şi atacarea la Curtea Constituţională.
Deputaţii au respins însă cererea de reexaminare a legii şi şi-au menţinut punctul de vedere adoptat anterior, astfel că, în mai 2015, legea a reintrat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor fiind adoptată cu 227 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 88 de abţineri.
Ulterior adoptării, în urma reexaminării, preşedintele Klaus Iohannis a făcut o sesizare la Curtea Constituţională.
„Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi”, spunea atunci preşedintele Klaus Iohannis.
Totodată, preşedintele Iohannis a atacat şi modul în care a fost adoptată legea, în acest sens aducând ca argument faptul că Senatul trebuia să fie forul decizional, în timp ce legea a trecut prin Camera Deputaţilor ca for decizional. Curtea Constituţională a admis numai sesizările privind nerespectarea principiului bicameralităţii, astfel încât proiectul a revenit în Parlament, unde a fost rediscutat de Camera Deputaţilor şi, ulterior, de Senat, în calitate de for decizional.
Adoptarea legii a stârnit discuţii aprinse, având în vedere că, în baza noului act normativ, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene primesc dreptul să facă parte din Consiliile de administraţie al companiilor de utilităţi publice, lucru interzis de Legea 161/2003. (Violeta Mocanu)
