Ioan DUMITRESCU
Consilierii judeţeni din Consiliul teleormănean sunt şi ei oameni, în general diferiţi, cum este normal, cu opţiuni politice diferite, după cum au decis alegătorii să îi trimită în Consiliul Judeţean, dar şi cu structuri şi chiar bunuri şi averi diferite. În general, sărac lipit pământului nu este nici un consilier judeţean, dar doar câţiva sunt peste media de venit şi a bunăstării românilor şi, mai ales, teleormănenilor.
Astfel, preşedintele Consiliului judeţean Teleorman, social-democratul Adrian Ionuţ Gâdea susţine în declaraţia sa de avere că nu are în posesie terenuri agricole sau intravilane, nu are case, şi are doar o maşină Dacia Logan fabricată în anul 2005. Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman nu are conturi în bănci sau depozite bancare, şi nici nu are plasamente şi investiţii. În schimb, Adrian Ionuţ Gâdea are câteva datorii, dar nici acestea prea mari, respectiv în anul 2008 a contractat un împrumut în sumă de 52.000 lei, datorie care trebuie plătită până în anul 2028. Nici veniturile preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman nu par a fi exorbitante, acesta încasând 24.648 lei pe an de la Consiliul judeţean, iar la rubrica de venituri a mai adăugat încasarea a 10.909 lei pe an din postura de director de la CPPV Furculeşti, şi încă 2.250 lei pe an din funcţia de consilier juridic la AVPS Turnu Măgurele. În familia preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Ionuţ Gâdea, pe plan financiar are un aport şi soţia acestuia, care este profesoară la Liceul Sfântul Haralambie din Turnu Măgurele, şi care are şi dânsa un venit de 17.694 lei pe an.
Nici vicepreşedintele Consiliului judeţean Teleorman, liberalul Ilie Bălan, nu pare a fi un burghez al vremurilor noastre, în ciuda funcţiei pe care o deţine. Vicepreşedintele Ilie Bălan nu posedă terenuri agricole, nu are bijuterii, obiecte de cult sau de artă, nu a investit niciodată bani în vreo afacere, şi nu are nici măcar datorii.. Ilie Bălan nu are decât o casă pe care a cumpărat-o în Alexandria în anul 1993, de doar 64 metri pătraţi, are o maşină Skoda Octavia cu an de fabricaţie 2007, şi mai are două conturi bancare, unul de 79.809 lei deschis în anul 2007, şi altul de 53.000 lei deschis în 2008. Veniturile vicepreşedintelui Consiliului judeţean Teleorman se ridică la suma de 44.874 lei pe an, la aceştia adăugându-se şi venitul soţiei de 37.694 lei pe an de la DGFP.
Există însă şi consilieri judeţeni care aparent o duc mai bine din punct de vedere pecuniar; acesta pare a ficazul consilierului judeţean democrat-liberal de la Zimnicea, Florin Neagu, care, chiar dacă declară că nu are bani în conturi şi în depozite bancare, nu are metale preţioase, nu are tablouri, nu are plasamente şi investiţii, şi nu are nici datorii, este posesorul unui teren la Rucăr, împreună cu Puiu Aurel, are o casă în Zimnicea cumpărată din anul 1999, cu o suprafaţă de 49 metri pătraţi, şi are şi două maşini cumpărate una în anul 1984 şi alta în 1998. Consilierul judeţean are un salariu de 12.900 lei, indemnizaţia de consilier local Zimnicea de 1.700 lei pe an şi pe cea de consilier judeţean de 3.943 lei pe an. La rândul său, soţia sa aduce şi dânsa în casă 11.069 lei pe an.
Consilierul judeţean social-democrat Petre Cioabă pare a fi un exemplu de modestie. Astfel, nu are casă, nu are maşină, nu are bijuterii şi nici colecţii de artă, nu are conturi şi depozite bancare, nu are nici un leu investit, are un singur hectar de teren agricol în zona municipiului Alexandria şi are doar un salariu de 5.016 lei pe an, la care se mai adaugă indemnizaţia de consilier judeţean de 8.800 lei pe an, plus pensia de 14.556 lei pe an; şi soţia consilierului judeţean aduce un ban în casă, respectiv o pensie de 14.340 lei pe an şi încă un salariu de profesoară de la Şcoala sanitară post-liceeală din Alexandria, de 6.600 lei pe an.
Ceva, ceva mai bine la capitolul averi pare a sta consilierul liberal Emilian Vrăjitoarea, care în anul 2005 a cumpărat 1274 metri pătraţi în Muşeteşti, judeţul Argeş, iar în anul 2008 a mai cumpărat 659 metri pătraţi, tot în intravilan, în Ţigăneşti, judeţul Teleorman, şi încă trei case. Emilian Vrăjitoarea a cumpărat în anul 2001 un apartament de 45 metri pătraţi în Bucureşti, anul următor, în 2002 a cumpărat în Alexandria un apartament de 64 metri pătraţi, pentru ca în 2008 să mai cumpere o casă destul de mare în Ţigăneşti. Fără să declare conturi sau depozite bancare, bijuterii sau obiecte de artă, fără datorii, consilierul judeţean Vrăjitoarea a încasat de la ISJ, ca şi inspector general adjunct, un salariu de 43.387 lei pe an, 8.125 indemnizaţie de la Consiliul Judeţean şi încă 11.784 lei dintr-un proiect POSDRU. La rândul său, şi soţia sa a adus în casă 5.820 de lei pe an, susţine consilierul judeţean Emilian Vrăjitoarea.
Există însă şi consilieri judeţeni ce par a se fi transformat în agenţi imobiliari; astfel, consilierul judeţean democrat-liberal Florentina Fulvia Frăsineanu a cumpărat, din câte spune dânsa în declaraţia de avere, nici mai mult, nici mai puţin, de şase case: în anul 1990 a cumpărat un apartament în Alexandria cu o suprafaţă de 64 metri pătraţi; în anul 1993 cumpără un alt apartament tot în Alexandria, de 66 m.p.; în 2003 cumpără la Orbeasca o casă cu o suprafaţă iniţială de 115 mp, căreia îi mai adaugă încă 220 mp; în 2006 cumpără şi în Bucureşti o casă cu o suprafaţă de 45 mp, şi tot în acelaşi an mai cumpără la Orbeasca încă o casă cu 265 mp, pentru ca anul trecut, în 2012 să mai cumpere tot la Orbeasca o casă de 157 mp. Altfel, Fulvia Frăsineanu declară că nu are nici o maşină, nu are bijuterii şi alte obiecte de valoare. Tot în Orbeasca consilierul Fulvia Frăsineanu mai deţine, din anul 1999, 8 hectare de teren agricol, iar din 2006 încă 2,5 hectare. Şi în intravilanul comunei Orbeasca Fulvia Frăsineanu a cumpărat ceva teren, respectiv 1444mp în anul 2003, şi încă 1575 mp în anul 2012. În declaraţia sa de avere, curat avere, consilierul Fulvia Frăsineanu declară şi faptul că are în bănci aproximativ 23.000 lei, aproximativ 53.000 euro şi încă 15.000 de dolari americani. Adevărul este că doamna democrat-liberal are şi venituri declarate, respectiv 135.206 lei din contracte de muncă, 7.322 lei tot pe an din indemnizaţia de la Consiliul Judeţean, şi mai aduce şi soţul domniei sale bani în casă, dar mai vin bani şi din chirii. Şi la capitolul datorii doamna Frăsineanu se remarcă, având două împrumuturi scadente în 2020, unul de 19.950 euro şi altul de 52.000 euro; acestor împrumuturi li se mai adăugă un credit scadent în anul 2014 în sumă de doar 2.471 lei. Cum se va descurca doamna Fulvia Frăsineanu, rămâne de văzut.
