A fost un an excepţional de bun în agricultură, însă acum, când a venit vremea socotelilor, legumicultorii fluieră a pagubă. România a realizat o producţie foarte bună de grâu în cursul acestui an, de circa 7 milioane de tone de cereale.
Potrivit specialiştilor din agricultură, pe lângă vremea favorabilă, un rol determinant în creşterea nivelului producţiei l-a avut acordarea anticipată a plăţilor directe începând cu octombrie anul trecut, astfel încât fermierii au avut la timp banii pentru înfiinţarea culturilor în toamna anului 2012.
Cu toate acestea, mulţi si-au luat deja gândul de la orice câştig şi ca să nu arunce întreaga producţie la gunoi, sunt dispuşi să livreze totul către spitale, cămine de copii sau de bătrâni. Agricultorii din Teleorman care îşi vând marfa pe marginea drumului se plâng că nu mai au cumpărători şi toată recolta lor se strică în soare.
În Teleorman, judeţ cu mulţi şomeri şi cu puţine locuri de muncă, multe familii din mediul rural, îşi câştigă existenţa din agricultură. În acest an, deşi au avut o recoltă bogată, se plâng că abia au vândut câte ceva şi din cauza căldurii, după ce au stat o zi întreagă pe tarabe sau pe marginea drumului, tot ce nu s-a reuşit să se vândă peste zi dacă nu ajunge la gunoi, în cel mai bun caz ajunge la păsări sau la alte animale din ogradă. Măcar aşa munca nu a fost în zadar. Legumicultorii teleormăneni spun că legumele au preţuri de nimic la piaţă, asta şi pentru că sunt foate multe, dar şi pentru că salariile sunt mici, oamenii nemaiavând bani să cumpere legume în cantităţi mari ca anii anteriori, să facă murături, conserve şi bulioane pentru iarnă. Nici să le dea pe nimic la samsari nu le convine deloc, deoarece spun ţăranii din piaţa din Alexandria, “noi muncim şi alţii câştigă şi pentru că rămânem cu multă marfă nevândută, o aruncăm”.
Cine nu vrea să dea marfa la samsarii din pieţe, preferă să are toată recolta sau, după cum am spus, să o dea de mâncare la animalele domestice. Ca să se evite o astfel de situaţie, există varianta ca fermierii să încheie din timp contracte cu fabricile de conserve sau cu hipermarketurile care să le preia marfa, însă şi acest lucru este extrem de dificil în Teleorman, unde accesul către acest sector este aproape inexistent, iar despre fabrici de conserve nici nu poate fi vorba, acestea nu există în judeţ şi în alte judeţe ar fi destul de greu, având în vedere că fiecare judeţ la rândul său are parte de agricultorii locului. (C.P.)
