Senatorul PNL Eugen Pîrvulescu, interpelare pentru ministrul Cercetării: “Datele ne plasează cu totul în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020”

Interpelările – la adresa miniştrilor şi a premierului – şi întrebările sunt instrumentele juridice uzuale într-un regim parlamentar de control al Parlamentului asupra Executivului. Având în vedere răspunderea politică a Guvernului faţă de Legislativ, întrebările şi interpelările sunt demersuri la îndemâna fiecărui parlamentar, fiind acţiuni individuale, spre deosebire de cazul iniţiativelor legislative, când mai mulţi aleşi îşi pun semnătura pe acelaşi proiect, de multe ori fără a avea nicio contribuţie la elaborarea acestuia.

Cu toate acestea, mulţi dintre parlamentari aleg să nu depună nicio întrebare sau interpelare. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Senatului, acesta este cazul cu aproape o treime dintre ei.

În ceea ce priveşte parlamentarii de Teleorman, liberalul Eugen Pîrvulescu a bifat mai toate instrumentele politice puse la dispoziţie de camera superioară a Parlamentului României. Ultimul demers al senatorului PSD este o interpelare adresată ministrului Cercetării şi Inovării, Nicolae Hurduc, ce are la bază o temă care se află frecvent în atenția opiniei publice, respectiv slaba finanțare a   domeniului cercetării.

“România continuă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare (C&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 0,5% din PIB, în 2017, ne-am plasat alături de Cipru și puțin deasupra Letoniei (0,44% din PIB). Pe fondul constrângerilor bugetare și al implicării încă relativ reduse a sectorului privat, am ajuns la doar o șesime din obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru anul 2020 și ne-am plasat sub nivelul maxim atins în 2008 (0,55% din PIB)”, susține senatorul PNL de Teleorman în interplarea sa.

Potrivit senatorului Eugn Pîrvulescu, sectorul de cercetare-dezvoltare nu poate să țină pasul cu creșterea economică și cu practica europeană, lucru ce menține România în starea de piață de desfacere pentru produsele altora și “forță de muncă (încă) mai ieftină pentru industrializarea produselor gândite și cu valoare adaugată mare încasată de alții”.

“Datele ne plasează cu totul în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. Nici vorbă să creștem, odată cu Europa, spre obiectivul de 3% din PIB sau măcar să ne menținem în apropierea unor țări din fostul bloc estic precum Cehia (1,68% din PIB), Ungaria ( 1,21% din PIB), Polonia (0,97% din PIB) sau chiar Bulgaria (0,78% din PIB) date valabile pentru anul 2016.  Este un punct slab, de importanță majoră în strategia economică a guvernului PSD-ALDE, de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare. Lucru care explică în bună măsură deficitul de competitivitate și nu ne perrnite să facem față cu succes concurenței externe”, arată Eugen Pîrvulescu în interpelarea adresată ministrului Cercetării şi Inovării.

Senatorul PNL de Teleorman îi cere ministrului Nicolae Hurduc să precizeze ce procent din PIB și-a propus să aloce pentru 2019 domeniului cercetării, precum și facilitățile pe care s-a gândit să le acorde sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor care activează în cercetare-dezvoltare.

Leave a Comment

*

code