Social

Reţeaua de medicină şcolară din Alexandria cuprinde trei cabinete şi un medic, care deservesc 12 unităţi de învăţământ

Deşi în jur de 48.500 de elevi au început şcoala pe 16 septembrie, iar şcolile teleormănene au avize sanitare valabile, în cea mai mare parte a lor, cele mai multe unităţi se confruntă cu o altă mare problemă, lipsa de personal medical specializat în cabinetele şcolare, lipsă şi ele, cabinetele, în proporţie considerabilă. În momentul de faţă, un medic şcolar are în grijă aproximativ patru unităţi de învăţământ şi peste 2.500 de elevi, la nivel naţional. În Alexandria, un medic şcolar are în grijă elevii de la toate unităţile de învăţămând din municipiul reşedinţă de judeţ.

Concret, la nivel naţional, există puţin peste 1.500 de medici şcolari şi în jur de 2.000 de asistente, în condiţiile în care cifrele ar trebui să fie duble. La Alexandria, există un singur medic şcolar peste trei cabinete fucţionale şi 5 asistente. În acest sens, dascălii atrag atenţia că în lipsa cadrelor medicale, nu mai vorbim de existenţa câte unui cabinet “dotat” măcar cu asistentă la nivelul fiecărei şcoli, nu pot face nimic dacă un elev se accidentează. Mai exact, nu-i pot acorda măcar un prim ajutor, singura soluţie fiind aceea de a suna fie la salvare, fie să-i cheme pe părinţi să-şi ducă micuţii la cel mai apropiat spital. Asta pentru că, potrivit legii, nici un cadru didactic nu are dreptul să le administreze absolut nici un medicament copiilor, fără un consult de specialitate şi cum acesta nu există…. . “Atunci când i se face rău unui elev şi nu e în şcoală nici măcar asistentă, nici medic, chemăm părinţii să-l ducă acasă sau la doctor. Eu nu-mi dau seama dacă are vreo boală contagioasă sau altă afecţiune, însă medicii văd imediat, de aceea este foarte important controlul efectuat cel puţin la începutul anului şcolar“, este de părere o învăţătoare.

 

Un medic pentru 12 unităţi de învăţământ

Reţeaua de medicină şcolară, care în trecut a funcţionat foarte bine, a fost decimată în ultimii ani, redusă aproape de zero, cel puţin la nivelul Alexandriei, unde numărul cabineteleor de medicină şcolară este de 3 cabinete funcţionale şi unul nefuncţional. Acesta din urmă este amplasat în cadrul Liceului “Nicolae Bălcescu” (Agricol), însă nu mai este funcţional din cauza faptului că medicul care lucra aici a decedat, iar asistenta a ieşit la pensie. Liceul a fost arondat altui cabinet de medicină şcolară. În cadrul celor trei cabinete este angajat un singur medic de medicină şcolară, ajutat de cinci asistente. Cele trei cabinete sunt unul în incinta Liceului Constantin Noica şi are arondate liceele “Mircea Scarlat” şi “Nicolae Bălcescu”  şi Şcoala Gimnazială nr. 5, unul este amplasat în incinta Licelului Al. I. Cuza şi deserveşte Liceul A.D. Ghica şi şcolile gimnaziale nr. 2, 3, 4 şi 6, iar cel de al treilea cabinet este la Liceul Tehnologic nr.1 (Rulmentu) şi are în grijă şi elevii Şcolii Gimnaziale nr. 7.

Cum funcţionează reţeaua de medicină şcolară cu trei cabinete şi cinci medici, în condiţiile în care Alexandria are şase licee şi şase şcoli gimnaziale? Ei bine, funcţionează, atâta timp cât mai nimeni nu ia în seamă medicina şcolară, copiii se adresează acestor cabinete în special pentru vizarea scutirilor medicale, care anterior sunt eliberate de medicii familie, iar în caz de îmbolnăvire se adresează medicului de familie. În situaţiile excepţionale, când unui elev i se face foarte rău la şcoală şi se poate deplasa, se cheamă părinţii.

Nici din punct de vedere logistic, cabinetele medicale şcolare nu sunt dotate corespunzător. Dacă în foarte multe situaţii, aparatura este învechită, sunt cazuri în care medicamente esenţiale, precum paracetamolul, lipsesc cu desăvârşire, însă cum am precizat, nimeni nu dă doi bani pe reţeaua de medicină şcolară care nu de mult era extrem de eficientă, o foarte bună metodă de ţinere sub control a izbucnirilor epidemiilor la nivel de colectivitate. Asta rezultă şi din faptul că sumele alocate anual acestui sector sunt derizorii.

De altfel, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că prevenţia în cabinetele medicale şcolare ar putea fi făcută şi de către asistenţii medicali foarte bine pregătiţi, care să preia practic atribuţiile medicilor, adăugând totodată că în momentul de faţă se lucrează la un proiect de modificare a Legii Sănătăţii, prin care autorităţile locale, în subordinea cărora se află cabinetele de medicină şcolară, vor fi nevoite să se implice mai mult şi să acorde fonduri corespunzătoare acestui domeniu, împărţit între două ministere, respectiv Educaţia, care deţine spaţiile, şi Ministerul Sănătăţii, care vizează normativul de personal. (C.P.)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.