Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Pe ce legi mai pun semnătura aleşii de Teleorman: Deputatul ALDE Calotă Ică vrea criterii noi pentru acordarea ajutorului social

Cinci parlamentari ALDE, printre care şi deputatul ALDE de Teleorman Calotă Florică Ică, au iniţiat o propunere legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001, privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia ar urma să fie introduse noi condiţii de acordare a ajutorului social.

Iniţiatorii proiectului de lege îşi justifică demersul prin faptul că cei mai mulţi dintre beneficiarii de venit minim garantat “se plâng de sărăcie”, dar “nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat, decât să se angajeze”.

În expunerea de motive  a proiectului de lege este dat exemplul autorităţilor prahovene, care au constatat că 800 de oameni au renunţat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, după ce aceasta a fost condiţionată de un număr de ore prestate de către asistaţi, în folosul comunităţii

“În România există aproape 7 milioane de persoane asistaţi sociali, adulţi şi copii. Deşi se plâng de sărăcie, mulţi dintre aceştia, nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat, decât să se angajeze”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Potrivit datelor statistice furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, la nivel naţional aproximativ  25.000 de persoane beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, de unde se poate constata lipsa de interes în a-şi găsi un venit propriu, preferând banii statului şi nu un loc de muncă stabil care să le aducă un salariu decent.

“Statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci mai degrabă ar trebui să se implice în angajarea acestora. Asistenţa socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneşi care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor care trag pe brânci pentru un ban cu ajutorul căruia să îşi asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuţi pe cei cu adevărat marginalizaţi care nu au nicio şansă în societate”, mai susţin iniţiatorii proiectului de lege.

Cei care refuză un loc de muncă sau cursurile de formare profesională pierd ajutorul social

Iniţiatorii proiectului susţin că, Legea nr. 416/2001, dincolo de bunele sale intenţii care vizează asigurarea unui venit minim ca formă de asistenţă socială, a început să contribuie în mare măsură şi la crearea unei mentalităţi de asistat din partea statului a unora dintre persoanele în cauză, acestea devenind mai tentate de ajutoarele sociale decât de salariul minim pe economie.

Astfel, precizează aceştia, modificarea legii este necesară pentru ca beneficiarii să înţeleagă faptul că au şi obligaţii, nu doar drepturi.

Dacă parlamentarii vor vota favorabil iniţiativa legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001, privind venitul minim garantat, vor fi introduse criterii noi de acordare a sumelor de bani primite de la stat.

Astfel, pentru ajutorul social, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară avor avea obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.

De asemenea, persoanele în cazul cărora se va dovedi că muncesc fără formă legală, îşi vor pierde dreptul de a primi ajutor social.

Totodată, refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social.

Pe de altă parte, pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile şi persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puţin 6 luni, au obligaţia să îşi achite impozitele şi taxele faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate. (Violeta Mocanu)

Leave a Comment

*

code