Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Pe ce legi mai pun semnătura aleşii de Teleorman – Calotă Ică propune ca 0,2% din contribuţia lunară pentru asigurările de sănătate ale bolnavilor de diabet să meargă spre cercetarea ştiinţifică

Un grup de opt parlamentari, printre care şi deputatul ALDE de Teleorman Calotă Florică Ică, au iniţiat o propunere legislativă pentru completarea art.271 din Legea nr.95/2016 privind reforma în domeniul sănătăţii. În acest sens, la alineatul (1) al articolului 271 din Legea nr. 95/20016 privind reforma în domeniul sănătăţii, se introduce litera d), potrivit căreia “o cotă de 0,2% din contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate ale persoanelor fizice, diagnosticate cu diabet şi prediabet, pentru finanţarea cercetării ştiintifice în domeniul prevenirii şi tratării diabetului zaharat de tip I şi II, în vederea vindecării acestei afectiuni”.

În expunerea pe motive a proiectului de lege, iniţiatorii arată cum, conform Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Prof. Dr. N. Paulescu, diabetul produce creşterea morbidităţi şi mortalitate precoce, creşte riscul de boli cardiovasculare şi de accident vascular cerebral, astfel că aproximativ 50% dintre persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a acestor afecţiuni.

“Diabetul zaharat reprezintă şi una din principalele cauze de afectare renală, aproximativ 10-200/0 din persoanele cu diabet decedând din aceasta cauză. O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea oculara), astfel încât, după 15 ani de evoluţie a bolii 2% dintre cei afectaţi îşi pot pierde vederea. Mai mult, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică/piciorul diabetic, în care sunt afectate fibrele nervoase, care in asociere şi cu o circulaţie deficitara la nivelul membrelor inferioare, determină o creştere a riscului de ulceraţii şi amputaţii”, se arată în expunerea pe motive a proiectului de lege.

De asemenea, potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, în prezent, diabetul zaharat nu se vindecă, ci doar se tratează, astfel că singura speranţă de vindecare a milioanelor de oameni cu diabet stă în cercetarea ştiintifică care să urmărească strict acest lucru, nu numai metode de reducere a riscurilor generate de boală.

“Nu există un studiu care să ateste impactul negativ al acestei boli incurabile asupra individului şi implicit asupra societăţii, dar este evident că numărul foarte mare şi în continuă creştere al noilor diagnosticaţi nu poate avea decât efecte catastrofale în următorii zici de ani, atât asupra evoluţiei demografice, cât şi asupra economiei sau altor ramuri ale societăţii. Aşadar, este absolut necesar finanţarea cercetării în România care să urmărească găsirea căii de vindecare a oamenilor cu diabet. Potenţialul de cercetare din ţara noastră este mare, reamintind aici şi faptul că, în urmă cu 95 de ani, un român a redat dreptul la viaţă milioanelor de oameni cu diabet, prin descoperirea sa, insulina. Vorbim de savantul român, Nicolae Paulescu. Singurul blocaj care stă în faţa acestui tip de cercetare este lipsa banilor”, mai explică iniţiatorii proiectului legislativ în expunerea pe motive.

Conform Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi, România se situează printre ţările cu cea mai mare prevalenţă a diabetului zaharat din Europa (11,6%), cap de lista fiind Turcia (14,85%). Prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200. Totodată, cifrele arată că în topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află Sudul ţării, unde s-a înregistrat o prevalenţă a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o prevalenţă a diabetului de 12,790/0., în timp ce pe locul trei în topul prevalenţei diabetului se află regiunea de Nord-Est (12,38%), urmată îndeaproape de regiunile Sud-Vest (12,1%), Nord-Vest (11,69%) şi Sud-Est (10,44%). La polul opus, regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Vestul (8,2%) şi Centrul (9,99%) ţării. (Violeta Mocanu)

1 Comment

  1. gratiela says:

    In atitia ani de deputatie , deputatul Calota I. a initiat SINGUR vreun proiect de lege , sau a semnat doar proiectele alora ?

Leave a Comment

*

code