Social

Medicii teleormăneni atrag atenţia asupra afecţiunilor de sezon – Toxiinfecţiile alimentare şi bolile diareice, printre bolile anotimpului cald

strandVara este un anotimpul vacanţei, anotimpul concediilor, al scăldatului la ştrand, însă, contrar aşteptărilor, în sezonul estival sănătatea este pusă la grea încercare, fapt admis şi de medici. Vara este un anotimp prielnic apariţiei multor infecţii şi, ca în oricare alt anotimp, apar bolile de sezon. Medicii atrag atenţia asupra acestor afecţiuni de sezon, fiind vorba în special de toxiinfecţii şi boli diareice, precizând că temperaturile ridicate creează mediu propice dezvoltării microorganismelor. Respectarea câtorva reguli de prevenire a acestor infecţii reduc riscul apariţiei acestor boli.

Pe lângă toxiinfecţii alimentare şi boli diareice, vara este şi sezonul alergiilor, hepatitei A, conjunctivitelor, otitelor şi, nu în ultimul rând, al insolaţiilor. Toxiinfecţiile alimentare sunt pe primul loc în topul celor mai des întâlnite boli de vară, iar cauza este de cele mai multe ori depozitarea neadecvată a alimentelor. Direcţia de Sănătate Publică Teleorman a demarat o amplă acţiune de control în unităţile de alimentaţie publică din judeţ în vederea prevenirii toxiinfecţiilor alimentare prin consumul de alimente alterate în aceste unităţi, însă, spun reprezentaţii DSP Teleorman, populaţia trebuie să evite consumul de alimente alterate, depozitate necorespunzător sau alimente perisabile şi în propria gospodărie.

Sezonul cald aduce o paletă largă de boli infecţioase. Răspândirea: pe cale digestivă, cutanată sau respiratorie

Răspândite pe cale digestivă, cutanată sau respiratorie, bolile verii pot fi foarte periculoase, producând complicaţii dacă nu sunt tratate corespunzător. Printre afecţiunile cauzate de infecţiile transmise pe cale orală se numără Hepatita acută virală de tip A. Cunoscută şi sub denumirea de “boala mâinilor murdare“, afectează în special copiii, care nu acordă o foarte mare atenţie igienei. De asemenea, infectarea cu virusul hepatic poate avea loc şi prin consumul de legume şi fructe nespălate sau de apă contaminată.

O altă afecţiune frecventă din sezonul cald este toxiinfecţia alimentară. “Trebuie să avem mare grijă la produsele pe care le consumăm, mai ales la cele pe bază de lapte şi la carne, la termenul de garanţie, la locul de unde le procurăm şi la felul în care se prezintă din punct de vedere al aspectului şi al mirosului! Toxiinfecţiile alimentare se manifestă prin febră, scaune diareice şi vărsături, iar în cazurile cele mai grave se ajunge la forme severe de deshidratare“, a precizat un medic de familie. Aceste tulburări digestive pot fi evitate foarte uşor prin spălarea legumelor şi fructelor înainte de a fi consumate, fierberea laptelui nepasteurizat, evitarea consumului de apă din surse nesigure şi, foarte important, să nu fie cumpărate alimente de pe stradă, precum îngheţată, mici, brânză neambalată şi produse de patiserie. Mâncărurile trebuie consumate până la trei ore după preparare, în cazul în care nu pot fi păstrate la frigider.

Enterocolita şi diareea acută, alte două afecţiuni specifice verii

Enterocolita este o problemă medicală permanentă, însă vara, apar frecvent cazuri de enterocolită, în special la copii, temperaturile ridicate favorizând înmulţirea rapidă a germenilor care provoacă îmbolnăvirea.

Prevenirea enterocolitei se face în cea mai mare parte prin respectarea regulilor de igienă individuală, spălatul eficient, şi nu doar prin trecrea pe sub jetul de apă, a alimentelor care se consumă neprelucrate termic, spălatul şi dezinfectatul tacâmurilor, veselei, şi, foarte important, utilizarea apei provenite din surse sigure, necontaminate. Dacă se suspectează că sursa de apă nu este chiar aşa sigură, este indicat ca apa să fie fiartă şi răcită înainte de utilizare sau se va recurge la folosirea apei îmbuteliate corespunzător.
În cazul în care enterocolita s-a instalat, tratamentul medicamentos prescris de medicul pediatru trebuie obligatoriu însoţit de un regim alimentar adecvat.

Diareea acută se manifestă printr-un tranzit intestinal rapid cu scaune de consistenţă modificată, ducând destul de repede la deshidratare, mai ales în rândul copilului prin pierderea de apă şi electroliţi. Factorii determinanţi sunt de natură infecţioasă, virală, microbiană sau parazitară, alimentară şi alergică. Boala debutează de obicei brutal, cu sau fără febră, dureri abdominale, uneori vărsături care preced cu 8-12 ore instalarea bolii. Tratarea vărsăturilor, a refluxului şi a diareii este considerată o urgenţă majoră pentru bebeluşi.

Tot pe cale digestivă se transmit şi meningitele, şi encefalitele, însă acestea intră în rândul bolilor care prezintă un grad foarte ridicat de risc, ajungând să fie fatale dacă se întârzie administrarea tratamentului potrivit. Acestea sunt determinate de infestarea cu virusuri prezente în ape contaminate din fântâni sau piscine neigienizate corespunzător.

Lista bolilor de “vară“ continuă cu acelea transmise pe cale cutanată. În această categorie intră leptospiroza, o afecţiune cauzată de o bacterie găzduită de animalele sălbatice, rozătoare sau carnivore şi de unele domestice. Microbul este eliminat prin urină, însă continuă să trăiască în apele dulci. Astfel, înotul în râuri sau lacuri necontrolate epidemiologic poate avea urmări foarte grave. Tot pe cale cutanată se transmit boli provocate de anumite insecte, precum ţânţarii şi căpuşele, ale căror muşcături pot avea efecte foarte urâte.

Conjunctivita şi otita pot fi uşor făcute de la ştrand

Conjunctivita şi otita sunt alte boli des întâlnite în timpul verii din cauza scăldatului în locuri supraaglomerate sau neamenajate. Cum pe majoritatea locuitorilor oraşelor căldura îi toropeşte, singurul loc ca oază de relaxare este ştrandul şi cel mai indicat, având în vedere că este special amenajat în acest sens, însă mulţi aleg şi malul lacurilor sau râurilor curgătoare din împrejurimile oraşelor sau malul Dunării. Îmbăiatul în ape murdare sau cu miros înţepător de clor, în cazul bazinelor special amenajate, poate aduce şi neplăceri şi este posibil ca mulţi să ajungă la medic din cauza conjunctivitei. Practicarea înotului este favorabilă, dacă putem spune aşa, dezvoltării otitei.

Conjunctivita se manifestă prin mâncărimi oculare, senzaţii de arsură, secreţie abundentă. Conjunctivita, atât cea bacteriană, cât şi cea virală sunt extrem de contagioase,  şi dacă nu sunt luate măsuri de tratament şi prevenire, boala se poate extinde şi la celălalt ochi sau la alte persoane.

Otita se manifestă prin dureri de urechi, febră, frisoane, secreţie nazală, apetit diminuat, greaţă, vărsături, plâns nocturn, în cazul copiilor. Umezeala este unul dintre factorii care cresc riscul infecţiilor, de aceea otitele sunt mai frecvente în perioada practicării înotului.

Insolaţia
Deşi soarele favorizează sinteza vitaminei D în organism, fixează calciul şi fosforul în oase, el devine extrem de periculos când se face abuz de el. Ultravioletele pot acţiona fără să producă arsuri sau înroşirea pielii. Consecinţele expunerii la ultraviolete nu apar imediat, ci se observă în timp.
Insolaţia se manifestă prin creşterea temperaturii peste 38,5 grade C, piele roşie, fierbinte, uscată, greţuri şi vărsături, confuzie, convulsii, pierderea cunoştinţei. (C.P.)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

*

code

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.