Social

Lyme, ce mai periculoasă maladie transmisă de căpuşe

capuseRomânii sunt mari amatori de vreme caldă şi grătare la iarbă verde, însă tot odată cu încălzirea vremii, mari amatoare de căldură sunt şi căpuşele, care, dacă nu se dau în vânt după carnea friptă, mititei sau alte gustări de picnic, caută cu plăcere sânge proaspăt, iar primăvara, când ieşitul la iarbă verde este o plăcere, victime se găsesc destule şi foarte uşor, mai ales din rândul copiilor.
Sunt discrete, însetate şi multe, iar bolile pe care le aduc căpuşele omului, oricât ar fi de spălat, sunt destul de grave. O mică muşcătură poate duce de la paralizie, orbire, până la moarte, chiar dacă în termeni medicali bolile transmise de căpuşă nu au rezonanţă majoră, şi nu sună aşa rău, adică tularemie, febra de colorado. Peste toate, este maladia Lyme (borrelioza), despre care s-a vorbit mult în urmă câţiva ani, când actorul  Şerban Ionescu era suspectat de această  boală, perioadă în care şi muşcătura de căpuşă a fost tratată mai serios. De atunci, cazuri de muşcături au tot fost, însă odată încheiat subiectul, atât autorităţile, cât şi populaţia au cam uitat de micile vieţuitorare amatoare de sânge, şi nimeni, vorbind aici de populaţie, nu se mai fereşte.

Potrivit datelor medicilor specilişti din Teleorman, la spital au ajuns deja câteva cazuri de persoane muşcate de căpuşă, mai multe în luna martie, dar cu mult sub media lunilor similare ale anului trecut, cazuri care nu au ridicat nici o suspiciune a vreunei afecţiuni transmise de aceste insecte. Ne bucură faptul că nici o persoană nu a avut de suferit, dar certitudinea este că aceste insecte au început să muşte şi odată cu încălzirea vremii şi creşterea ierbii şi numărul căpuşelor va spori semnificativ. Medicii spun că nu este de glumit cu astfel de incidente şi că vaccinarea după muşcătura de căpuşă e absolut obligatorie, deoarece, deşi bolile transmise prin muşcătură nu sunt frecvente, sunt grave, iar un copil muşcat poate rămâne cu sechele pentru toată viaţa.

Menţionăm că muşcătura de căpuşă nu înseamnă obligatoriu boală, nu toate căpuşele sunt purtătoare ale agentului patogen. De obicei apare o leziune tegumentară caracteristică denumită eritem migrator, care are un aspect iniţial de papulă de culoare roşie, care se extinde până atinge dimensiunea de minim 5 cm diametru. Este o leziune destul de mare, rotundă şi deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea apare la un procent de 60 – 80% dintre pacienţii muşcaţi, iar aspectul clinic este extrem de polimorf şi divers, de tip pseudo-gripal, respectiv astenie, febră, cefalee, redoare de ceafă (forma uşoară), amorţeală, erupţii cutanate, dureri musculare, dureri articulare, cu caracter intermitent, palpitaţii, respiraţie dificilă, greaţă, vărsături etc., însă înţepătura poate declanşa şi boli virale (encefalita de căpuşe) sau bacteriene.

Cele mai eficiente metode de prevenire a muşcăturilor implică evitarea locurilor cunoscute ca fiind infestate cu aceste insecte, iarbă, tufişuri, copaci, evitarea interacţiunii directe cu un animal parazitat, îngrijirea vegetaţiei, acţiuni de dezinsecţie şi deparazitarea animalelor domestice şi de companie, echiparea cu haine corespunzătoare, largi, de culoare deschisă, pantaloni lungi şi încălţăminte închisă. În cazul în care o căpuşă este descoperită pe corpul vreunei persoane sau al copilului, cel mai indicat este ca aceasta să fie îndepărtată de un medic, deoarece înlăturarea acasă poate duce la ruperea acesteia, partea cea mai dăunătoare rămânând sub piele. (C.P.)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

*

code

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.