Politic

În judeţul Teleorman, şi la alegerile parlamentare, electoratul de dreapta se împarte între PNL, PMP şi ALDE

În judeţ, stânga a fost mai tot timpul la putere, electoratul teleormănean preferând roşul social-democrat oricărei alte culori politice la mai fiecare scrutin electoral, fie că a fost vorba de alegerea primarilor, şefilor consiliului judeţean, europarlamentarilor sau primei funcţii în stat. Desigur, dreapta teleormăneană şi-a mai făcut simţită prezenţa pe ici, pe colo, în vreo alianţă politică, însă victoriile n-au fost unele de durată. De altfel, nici celebra epocă USL, în care liberalii s-au văzut poate mai stăpâni pe situaţie decât în orice alt moment post-decembrist, n-a fost una de natură să le ofere satisfacţia că sunt, cu adevărat, învingători.

În urma alegerilor locale de pe 5 iunie, PSD s-a ales cu 65 de primării şi 18 consilieri judeţeni, în timp ce liberalii, deşi au în spate două partide, s-au mulţumit cu 28 de primării şi 11 mandate de consilieri judeţeni.

De asemenea, cu trei primării şi două mandate de consilieri judeţeni, dar şi cu un post de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean s-a ales ALDE, formaţiune nouă pe scena politică din judeţ, în timp ce o primărie  şi doi consilieri judeţeni au revenit PMP.

Totodată, 598 de mandate de consilieri locali din totalul de 1.143 a obţinut Partidul Social Democrat în consiliile locale din judeţ, în urma scrutinului de duminică, 5 iunie, se arată în datele furnizate de Biroul Electoral Judeţean Teleorman. De asemenea, 377 de mandate de consilieri locali au revenit PNL, în timp ce Partidul Mişcarea Populară a reuşit să obţină 48 de mandate în consiliile locale, iar Alianţa Liberalilor şi Democraţilor a câştigat 72 de mandate. Fără primării sau mandate în Consiliul Judeţean, Uniunea Naţională pentru Progresul României a reuşit însă să câştige 27 de mandate de consilieri locali, care s-au adunat, cel puţin teoretic, celor câştigate de PMP, după ce partidul „interesului naţional” a fost absorbit de cel condus de fostul preşedinte Traian Băsescu.

La o simplă trecere în revistă se poate observa cu uşurinţă că electoratul de dreapta din judeţ s-a împărţit între cele trei formaţiuni politice, în timp ce stânga teleormăneană şi-a păstrat electoratul intact.

Acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple şi la alegerile parlamentare ce vor avea loc în numai câteva luni, când teleormănenii vor trece, din nou, pe la cabinele de vot pentru a-şi alege deputaţii şi senatorii care îi vor reprezenta în Parlament pentru următorii patru ani. În perspectiva alegerilor parlamentare, atât PSD, cât şi PNL, PMP şi ALDE caută să identifice cele mai bune variante de candidaturi pentru listele cu care vor merge în faţa teleormănenilor pentru a le cere votul de încredere.

Iar lucrurile se complică pentru partidele politice cu atât mai mult cu cât, numărul de parlamentari va fi mai mic decât în actuala legislatură, normele de reprezentare fiind, potrivit legii alegerilor parlamentare promulgate de preşedintele Klaus Iohannis în vara anului trecut, de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori şi un senator la fiecare 168.000 de locuitori, astfel că judeţul Teleorman va fi reprezentat în Parlament de jumătate din numărul parlamentarilor din actuala legislatură. (Violeta Mocanu)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.