Social

Incidenţa muşcăturilor de căpuşe s-a triplat în ultimii ani – Măsurile personale de prevenţie, cea mai eficientă metodă împotriva muşcăturilor de insecte

capusePerioadele călduroase care alternează cu ploile nu fac altceva decât să sporească înmulţirea căpuşelor şi numărul persoanelor care sunt muşcate de aceste insecte, zilnic cel puţin o persoană se adresează medicilor în unităţile spitaliceşti din Teleorman sau medicilor de familie cu muşcături de insecte. Vulnerabili sunt mai ales copiii care se joacă în parcuri, zonele cu vegetaţie abundentă fiind propice dezvoltării insecteleor. În lupta cu insectele a intrat şi Primăria Alexandria care de două zile a început procesul de dezinsecţie şi deratizare, aer-sol în municipiu, însă dacă ploile vor continua să cadă şi, potrivit meteorologilor se anunţă un sfârşit de săptămână ploios, eficienţa procedurii scade drastic. Însă, cu natura nu te poţi pune. Ce este de făcut este luarea de măsuri de prevenţie, respectiv protejarea de muşcături. Cele mai eficiente metode, spun medicii, sunt echiparea cu îmbrăcăminte adecvată, pantaloni lungi şi de culoare deschisă, precum şi aplicarea unor spray-uri cu efect repelent care îndepărtează insectele.

Una dintre cele mai de speriat muşcături este cea de căpuşă. Adaptarea căpuşelor la temperaturi mai scăzute a adus în România din ce în ce mai multe cazuri de boală Lyme, produsă de Borrelia burgdoferi, transmisă la om prin muşcătura acestei insecte. Înmulţirea cazurilor a dus la înfiinţarea unui sistem naţional de supraveghere din 2010. “Am constatat triplarea incidenţei muşcăturilor de căpuşe faţă de anii anteriori”, a precizat Odette Nicolae, expertul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile care centralizează datele transmise din toată ţara. La nivelul anului 2012, în România erau înregistrate, potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, 1.762 de români muşcaţi şi care au intrat anul trecut în sistemul de supraveghere al bolii Lyme, dintre care aproape 700 au fost confirmate, peste 870 infirmate şi peste 190 probabile, nici unul dintre cazuri nu este în Teleorman. În zona Munteniei, în sistemul de supraveghere a bolii Lyme au intrat peste 60 de persoane. Numărul mai mare de cazuri depistate are legătură şi cu faptul că publicul conştientizează mai bine problema, dar şi personalul medical, sunt de părere experţii în boli transmisibile, precizând totodată că şi pregătirea medicilor are un rol covârşitor în depistarea bolii.

Pe de altă parte, dacă nu sunt depistate noi cazuri nu înseamnă că medicii sunt slab pregătiţi, întrucât sunt judeţe care nu au vegetaţia propice căpuşelor, numărul muşcăturilor este mic şi nu toate persoanele muşcate dezvoltă boala.  În Teleorman, personalul medical este bine informat de cum trebuie să procedeze în cazul în care o persoană se adreseză de urgenţă la Camera de Gardă cu o căpuşă ataşată de corp. În serviciul de urgenţă al spitalelor din judeţ, personalul extrage căpuşele şi recomandă tratament cu antibiotice pe o perioadă de 10 – 14 zile. În lanţul controlării bolii Lyme, sunt implicaţi şi medicii de familie. Aceştia dirijează pacienţii cu simptome locale sau pseudo-gripale către dermatolog sau infecţionist, de unde în caz de suspiciune de boală Lyme, se preleveză probe de sânge care sunt transmise spre analiză. (C.P.)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

*

code

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.