Politic

Găselnița parlamentarilor – modificarea Codului Administrativ în favoarea aleșilor locali găsiți incompatibili sau în conflict de interese

Cu sau fără pandemia de COVID, la guvernare sau în opoziție, oamenii politici încep să-și facă niște calcule pentru alegerile ce se apropie, locale și parlamentare. De altfel, calcule se făceau și înainte de debutul epidemiei de coronavirus, doar sunt cunoscute încercările disperate ale partidului aflat la putere de a organiza alegeri parlamentare anticipate, cum la fel de cunoscute sunt și tentativele partidelor de opoziție de a le pune bețe în roate guvernanților. Despre proiecte de legi populiste nici nu mai încape discuție: când sunt la putere, partidele nu au bani pentru alocații, creșteri de pensii, scăderi de TVA sau scutiri de taxe și impozite, însă cu totul altfel stau lucrurile când ajung în opoziție și își dau seama, peste noapte, că există bani cam pentru orice este nevoie.

Cea mai nouă găselniță a parlamentarilor vizează, însă, aleșii locali. Desigur, nu e de mirare, din moment ce mulți dintre aceștia sunt oameni vechi de partid, iar deputații și senatorii știu că, mare mare parte din efortul depus pentru ca ei să ajungă în Parlament, le aparține în primul rând aleșilor locali, care bat localitățile și le fac campanie electorală.

Așa că deputații din Comisia juridică a Camerei inferioare a Parlamentului s-au gândit să le facă o surpriză plăcută, înainte de alegeri, aleșilor incompatibili, astfel că au adus Codului Administrativ un amendament prin care aleşii locali găsiţi incompatibili sau în conflict de interese, înainte de 2017 ar putea să candideze din nou la alegerile locale. Amendamentul a fost depus de aleși ai PSD, UDMR şi Pro România, iar, concret, conform modificărilor, toate persoanele care au fost declarate incompatibile cu mai mult de trei ani înainte de organizarea alegerilor au liber la a fi aleşi fie ca primar, fie pentru mandate în consiliile județene sau locale.

Agenţia Naţională de Integritate a transmis un punct de vedere Parlamentului, prin care este exprimat dezacordul față de modificarea legislativă, pentru că aceasta ar afecta capacitatea de a sancţiona persoanele aflate în stare de incompatibilitate.

După adoptarea amendamentelor în Comisia juridică a Camerei, proiectul de modificare a Codului Administrativ ar fi trebuit să fie dezbătut și votat în ședința de miercuri, lucru care nu s-a întâmplat, însă. Proiectul a fost retrimis la comisii, pentru o săptămână. Așadar, rămâne de văzut când și, mai ales, în ce formă va ajunge, proiectul, la votul final din plenul Camerei Deputaților.

În județ, nouă primari au rămas fără mandatele câștigate în 2016, cinci după ce au fost declarați definitiv incompatibili

Potrivit Instituției Prefectului, la nivelul județului Teleorman, în mandatul 2016-2020, nu mai puțin de nouă primari și-au pierdut mandatul, cinci dintre aceștia pentru incompatibilitate, după ce au pierdut, definitiv, în instanță procesele cu Agenția Națională de Integritate. În perioada 2016-2019, pentru toți cei nouă au fost emise ordine de încetare a mandatului, pe care șase dintre foștii edili le-au contestat în instanță, a precizat Adelina Sfăt, directorul de Cancelarie din cadrul Prefecturii Teleorman.

Conform sursei citate, cinci dintre aceștia, respectiv cei de la Crîngeni, Nanov, Cervenia, Poeni și Salcia, și-au pierdut mandatele după ce au fost declarați incompatibili (art.15 alin. (2), lit. „b” din Legea nr.393/2004), în acest sens fiind emise sentințe definitive de instanțele de judecată. Alți trei primari, respectiv cei de la Siliștea, Olteni și Bujoru, au rămas fără mandatele de edil câștigate în 2016, după ce au primit o condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate (art.15 alin. (2), lit. „e” din Legea  nr.393/2004).  Pentru primarul de la Băbăița, ordinul de încetare a mandatului a fost emis în baza art.160 alin. (1), lit. „d”, alin. (6), alin.(7) si alin.(8) din OUG nr.57/2019, potrivit datelor furnizate, respectiv după ce acesta s-a ales cu o condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei.

One Comment

  1. CITITOR

    Slaba pregătire și caracterul moral plăpând al reprezentanților națiunii au determinat o practică parlamentară contrară scopului urmărit de constituant.
    Dar, așa cum ne învață viața, una este scopul originar avut în vedere cu bună-credință de legiuitor, alta este practica instituțională rezultată din textul legii.

Dă-i un răspuns lui CITITOR Cancel

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.