Politic

Fisiune-n fuziune

Dan Scutelnicu

Recenta declaraţie a lui Mircea Ionescu Quintus, liderul spiritual al PNL, conform căreia fuziunea cu PDL nu se va mai face, coroborată cu plecările, deja masive, ale mai multor parlamentari liberali către Tăriceanu, au aruncat în aer întreaga scenă politică din România. Politicienii celor două partide, conduse de Iohannis şi de Blaga, se repoziţionează şi, neavând încotro, trec la noi strategii politice.

Unda de şoc se propagă şi în teritoriu, unde rezultatele întâlnirilor de taină conduse de o parte de Almăjanu şi noul lider liberal Pîrvulescu, de cealaltă parte de Niţulescu şi Titirişcă, devin nule. Alianţele din consiliile locale sunt puse sub semnul întrebării. PNL şi PDL riscă să piardă şi puţinele majorităţi pe care le-au încropit cu greu în Teleorman.

Şi, după ce s-au chinuit deja destul timp liderii locali ai celor două partide să se adune, să se înţeleagă, să se accepte şi să-şi împartă responsabilităţi şi zone de influenţă de care să se ocupe în tandem, acum vor trebui să se replieze şi să “rupă lanţul de iubire”. Acum viitorul fost aliat politic trebuie să se transforme iar în inamic politic…

Apare, de asemenea, problema candidaturilor pentru viitoarele alegeri locale, unde fiecare va candida separat.

O speţă interesantă vom avea la Alexandria… Dacă PDL-ul ştie clar pe mâna cui merge – Titirişcă, PNL-ul va avea de furcă, trebuind să se hotărască destul de rapid. Pe surse, ştim că interesat de un asemenea proiect ar fi deputatul Ică Calotă. Doar că scorul obţinut pe Alexandria la europarlamentare nu-l prea îndreptăţeşte să aibă astfel de “visuri de mărire”. Cel puţin aşa susţin unii dintre colegii săi.

Un alt potenţial candidat este Edi Oprea, care se poate prevala de “experienţa” sa de viceprimar.

Nu în ultimul rând, cu şansele cele mai mari ar putea fi Eugen Pîrvulescu, ultimul venit în PNL, dar cu o ascensiune rapidă. Nu ne este greu nici nouă, nici colegilor săi, să observăm sprijinul intern de care s-a bucurat, ceea ce l-a propulsat la dreapta lui Almăjanu. Şi, dacă s-a întâmplat aşa în partid, de ce nu s-ar întâmpla aşa şi în ce priveşte candidatura!? Chiar dacă, până acum, nu şi-a exprimat intenţia şi a încercat să nici n-o trădeze.

Liniştit în urma acestei situaţii poate sta Titirişcă, care nu mai vede nici un obstacol în calea candidaturii sale. Pentru că, dacă fuziunea se producea, cine ştie, poate Pîrvulescu se vroia şi el candidat unic şi nimic nu-l putea opri să încerce să-şi impună punctul de vedere, notorie fiind relaţia sa foarte bună şi cu Almăjanu, dar şi cu Niţulescu. Or, cu aşa proptele, cum să te împiedici?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

code

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.