Social

DSP: Femeile al căror medic de familie nu este înscris în programul de depistare a cancerului de col să-i ceară participarea la program sau să-l schimbe

Conform OMS nr. 537/2012, în cursul lunii august a fost demarat programul Ministerului Sănătăţii de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. La nivelul judeţului Teleorman s-au creat două reţele de screening, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria şi Spitalul Municipal Roşiorii de Vede din care fac parte 90 de medici de familie. “Atenţionăm medicii de familie care nu s-au înscris în programul naţional de screening, că vom căuta soluţii de eficientizare a programului şi pentru a asigura accesul egal şi neîngrădit al tuturor femeilor eligibile, le vom sfătui să ceară medicilor lor, participarea la program sau să-şi schimbe medicii de familie”, a precizat directorul executiv al DSP Teleorman, Mioara Comana.

Femeile neasigurate se pot înscrie pentru testare  la orice medic de familie, care participă la programul naţional de screening. O rundă de testare durează 5 ani, prin urmare în următorii 5 ani toate femeile eligibile cu vârsta între 25-64 ani vor fi testate.

 

Modul în care femeile au acces la programul de screening

De asemenea, directorul DSP a explicat şi modul în care femeile pot participa la acest program şi anume, o femeie se prezintă la medicul de familie,  unde va primi formularul FS1, o listă a centrelor de recoltare şi programul de lucru al fiecărui centru de recoltare alocat programului de screening. Odată ajunsă la centru, i se va recolta frotiul cito-vaginal, după recoltarea frotiului cito-vaginal se face testarea de laborator, rezultatele testului vor fi comunicate către medicul de familie în maxim 30 de zile. Acesta va înmâna femeii rezultatul la test şi o va consilia privind măsurile pe care le are de luat, respectiv în cazul unui test negativ, va fi reprogramată la următoarea rundă de testare, peste 5 ani, iar în cazul unor afecţiuni depistate, leziuni displazice sau invasive, precum şi a unor rezultate neconcludente, va primi bilet de trimitere către un specialist pentru continuarea investigaţiilor. Pentru anul acesta pot beneficia de programul naţional de testare numai femeile ai căror medici de familie s-au înscris în program.

De ce trebuie ca femeile să efectueze testul Babeş – Papanicolaou?

Chiar dacă testarea pentru depistarea cancerului de col se face în cadrul acestui program sau în cabinetul particular al medicului specialist, testul Babeş-Papanicolau este covârşitor în depistarea acestei boli. Cu atât mai mult acesta trebuie făcut în cadrul acestui program naţional, spunea directorul DSP Teleorman, deoarece în primul rând este un test gratuit. Alte argumente pe care Mioara Comana le-a adus în favoarea participării femeilor la program şi de ce trebuie făcut acest test sunt explicate prin faptul că testul este nedureros, necomplicat, depistează leziuni precursoare, care netratate la timp pot duce la cancer, dar şi cancerul de col uterin în stadii incipiente, când tratat corect are şanse de vindecare. Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai frecvente cancere la femei, în România reprezintă a treia cauză de cancer la femei şi, de asemenea, a treia cauză de deces prin cancer. Anual sunt diagnosticate 2.000 de femei cu cancer de col uterin, de obicei în stadii avansate. Studiile arată că testarea regulată o dată la 5 ani a  populaţiei feminine de vârste 25-64 ani scade mortalitatea cu 30% în grupa de vârstă 25-39ani şi cu 63% în grupa 40-54 ani şi 73% la vârste de peste 55 ani.

Factorii de risc ai cancerului de col uterin

De asemenea, directorul executiv al DSP Teleorman a arătat şi care sunt principalii factori de risc care conduc la dezvoltarea cancerului de col uterin, aceştia fiind în proporţie de peste 99,7% din cazuri infecţii cu virusul papiloma uman (HPV), această infecţie fiind responsabilă pentru principalele tipuri de cancer de col uterin, respectiv adenocarcinomul de col şi cancerul scuamos al colului uterin. Alţi factori sunt Tipul 16 al HPV în 50% din cazurile de cancer, alte infecţii transmise pe cale sexuală, cum ar fi herpesul genital, care dublează riscul de cancer de col uterin, iar infecţia cu chlamidia creşte riscul de cancer de col uterin cu 80%.  Fumatul creşte riscul de cancer scuamos de col uterin, ca de altfel şi o imunitate scăzută datorată unei infecţii cu HIV sau tratament cu imunosupresoare după un transplant de organ. Viaţa sexuală începută la vârste foarte tinere şi parteneri multipli, precum şi un nivel socio-economic scăzut şi accesibilitate scăzută la servicii de sănătate ar mai putea fi factorii declanşatori ai acestei boli. (C.P.)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

*

code

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.