Sentințe definitive în cererile de extrădare ale “hackerilor” din Alexandria acuzați că “spălau” banii din fraude prin tranzacții cu criptomonde

Fraudele informatice, așa cum se numesc, oficial, păcălelile pe internet, au intrat în atenția anchetatorilor, acțiunea ofițerilor din cadrul Seviciilor Secrete ale SUA sprijiniți de procurorii DIICOT, de la începutul săptămânii trecute lăsându-se cu rețineri pe banda rulantă și cereri de extrădare. Magistrații Curții de Apel București au admis, pe 12 decembrie, cererile de extrădare și au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru Ștefan Alexandru Păiuși, Liviu Sorin Nedelcu, Adrian Mitan, Alin Eugen Badea, Ionuț Ciobanu, Andrei Cătălin Stoica, Alexandru Ion, Beniamin Filip Ologeanu, Cristișor Olteanu, Florin Arvat, Marius Sorin Cernat, Bogdan Ştefan Popescu, Ionuț Alin Dobrica. Contestațiile depuse nu i-au ajutat prea mult, astfel că toți rămân în arest preventiv, sentințele luate în acest sens, fie de Curtea de Apel București, fie de completurile speciale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind definitive. De asemenea, aceștia vor fi îmbarcați la bordul unui avion, cu destinația SUA, unde vor da socoteală pentru acuzațiile care le sunt aduse.

Teleormănenii reținuți în urma perchezițiilor de la începutul săptămânii trecute sunt investigați de agenții de la Secret Service, care au în lucru un dosar autorizat de un judecător de la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Est din Kentucky. Concret, autoritățile americane vorbesc despre o operațiune complexă de spălare de bani, cu numele de cod Alexandria Online Auction Fraud și susțin că teleormănenii postau anunțuri false, pe diverse site-uri, ca eBay, în legătură cu vânzarea unor bunuri de lux, ca automobile, avioane de agrement, yachturi sau bijuterii. Ulterior, americanii păcăliți trimiteau banii în anumite conturi, însă nu-și primeau niciodată produsele cumpărate. Sumele de bani achitate de americani erau scoase ulterior din conturi de alte persoane, cercetate și ele în dosar, iar cu aceste sume erau achiziționate monede bitcoin, pentru a șterge urma banilor. Moneda virtuală era apoi trimisă spre diverse persoane din Europa de Est, pentru a fi reconvertită în bani. Clujeanul Vlad Nistor era, susțin autoritățile americane, persoana care convertea bitcoin, prin intermediul exchange-ului Coinflux, fondat de el în 2015, după care banii astfel rezultați erau trimiși în alte conturi, în lei, deschise pe numele celor care puneau la cale înșelătoriile.

Leave a Comment

*

code