Aproximativ 30.000 de teleormăneni sărbătoresc luni ziua numelui

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi.

Aproximativ două milioane de români, al căror patron spiritual este Sfântul Ioan Botezătorul, îşi sărbătoresc, luni, onomastica. Potrivit statisticilor, aproximativ 1,5 milioane dintre aceştia sunt bărbaţi. În Teleorman, numărul celor care poartă prenumele Ioan sau Ioana şi derivatele acestora (Ion, Ionică, Ionuţ, Ionel, Jean, Ionica, Ionela, Oana, Jeana) este de aproximativ 30.000.

Prăznuirea Sf. Ioan Botezătorul, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, este legată şi în Teleorman de o serie de obiceiuri şi tradiţii populare. Cel mai întâlnit obicei din ziua de 7 ianuarie este “iordănitul”.

Flăcăii vin pe la casele fetelor şi femeilor, mai ales ale celor cu nume de Ioana, pentru a le “iordăni”, adică a le stropi cu apă sfinţită şi a le atinge cu buchetul de busuioc. “Iordănitorii” vizează îndeosebi gospodăriile unde sunt fete de măritat. Un flăcău joacă rolul de popă, cântând colindul de Bobotează, având o căldăruşă de agheasmă în mână. Versurile rostite diferă de la localitate la alta, cele de la Măldăieni, Crângeni sau din zona Videle fiind axate pe urături.

În comunele Islaz, Fântânele şi Suhaia, tinerii, îmbrăcaţi în costume populare, călare pe caii botezaţi cu apa sfinţită, se întrec în curse. Se spune că de Sf. Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul, zăpada începând să se topească. Un obicei întâlnit în Teleorman cu ocazia sărbătorilor foclorice de iarnă, inclusiv de Sf. Ioan, este “Jianu”, o formă de teatru popular. Există mai multe variante, la Beiu, Ştorobăneasa, Cervenia, Bragadiru, Poroschia, Călineşti, Licuriciu. Între personajele care apar alaturi de Jianu, se află Anul Nou şi Anul Vechi, Ciobanul, Sultănica, Mătrăguna. (M.D.)

Leave a Comment

*

code