“Alexandria Online Auction Fraud Network” – Schema de operare folosită de hackerii Stoica şi Popescu

Departamentul American de Justiție a făcut publice o serie de documente judecătoreşti conform cărora 20 de persoane, inclusiv 16 cetățeni românicei mai mulți din Alexandria, au fost acuzați de apartenență la un grup internațional de crimă organizată care a fraudat victimele americane prin fraudă de licitație online, aceştia fiind extradăți în America.

Pe 5 iulie 2018, un Juriu Federal de la Lexington, Kentucky, a aprobat un rechizitoriu cu 24 de acuzații pentru 15 cetățeni străini cu conspirație RICO, conspirație de fraudă, conspiraţie de spălare a banilor și furt de identitate agravată. Cei incluși sunt Andrei-Cătălin Stoica, în vârstă de 28 de ani, din Alexandria, România; Victor-Aurel Grama, 29 de ani, din Giurgiu – România; Liviu-Sorin Nedelcu, în vârstă de 33 de ani, din Zimnicea – România; Ionuț Ciobanu, 28 de ani, din Alexandria – România; Marius-Dorin Cernat, în vârstă de 35 de ani, din Alexandria – România; Alexandru Ion, în vârstă de 30 de ani, din Alexandria – România; Ștefan-Alexandru Păiuși, în vârstă de 33 de ani, din Bucureşti, căsătorit în Alexandria – România; Eugen-Alin Badea, 34 de ani, din Alexandria – România; Cristișor Olteanu, 31 de ani, din Alexandria – România; Adrian Mitan, 34 de ani din Galaţi – România; Bogdan-Ștefan Popescu, în vârstă de 29 de ani, din Alexandria – România; Florin Arvat, 24 de ani din Bucureşti, România; Alin-Ionuț Dobrică, 26 de ani din Alexandria, România; Vlad-Călin Nistor, 31 de ani din Cluj-Napoca, și Rossen Iossifov, 51 de ani, din Bulgaria.

Astfel, autorităţile americane au detaliat modalitatea de operare şi mijloacele folosite de membrii “Reţelei de licitaţii frauduloase online Alexandria” pentru îndeplinirea obiectivelor conspiraţiei.

“Reţeaua de licitaţii frauduloase online Alexandria” a operat mai ales în afara Alexandriei, României şi în alte localităţi din Europa şi Statele Unite.

Conducătorii, membrii şi asociaţii Reţelei de licitaţii frauduloase online, incluzând inculpaţii de aici, cu ajutorul altora, au lucrat împreună pentru a spăla încasările/veniturile obţinute din licitaţiile frauduloase online, prin transformarea plăţilor victimelor în bitcoin în Statele Unite, transferând bitcoinii în Europa de Est, unde mulţi membri ai organizaţiei trăiesc şi muncesc şi apoi transformând bitcoinii înapoi în monedă naţională/fiduciară.

Andrei Cătălin Stoica şi alţi cunoscuţi şi necunoscuţi, în mod voit şi deliberat, s-au asociat, au conspirat şi au fost de acord unul cu celălalt să comită fraudă pe internet, ceea ce înseamnă că au elaborat o schemă de a obţine proprietăţi/bunuri prin mijloace false şi frauduloase.

Stoica folosea internetul pentru a posta reclame pentru bunuri pe site-urile de licitaţii, incluzând eBay şi Craiglist.

Stoica convingea victimele, prin diferite mijloace, că reclamele erau reale, dându-se drept cetăţean american şi pretinzând a fi responsabil eBay pentru asistenţa oferită clienţilor.

De exemplu, Stoica şi complicii au folosit lopezsusan82@gmail.com şi ebay@online-invoice-support.com pentru a comunica cu victimele.

Stoica, de asemenea, a convins victimele că reclamele lui erau legitime, trimiţând facturi pentru achiziţiile lor cu cel puţin o ocazie, în jurul datei de 24 octombrie 2017, Stoica a cerut prin comunicarea online cu sursa confidenţială (CS) să-i trimită o factură pe care alţi hoţi o folosiseră pentru cumpărături cu CEC-uri, bilete de bancă şi să i se pună la dispoziţie o adresă de e-mail unde el putea să trimită factura. Din nou, pe 31 martie 2017 Stoica a trimis către CS factura pentru a discuta despre mijloace de a o îmbunătăţi.

Stoica solicita plata pentru articolele pe care le licita în diferite metode, depinzând de varianta de convertire cea mai uşoară la momentul respectiv. Prin intermediul comunicării online, Stoica a consultat sursa confidenţială (CS) despre cele mai bune metode de plată din Statele Unite la momentul respectiv.

În acest fel, Stoica a convins numeroşi indivizi să-i trimită plata pentru articole licitate online neexistente.

Uneori, Stoica informa victima că trebuie făcută o despăgubire şi cerea ca victima să-i trimită o fotografie de identificare şi informaţiile cu privire la cardul de debit sau credit pentru a-i rambursa întreaga plată pentru articolul pe care Stoica ademenise victima să plătească la început. În acest fel, Stoica obţine mijloacele de identificare ale victimelor.

După ademenirea victimei să-i trimită bani lui Stoica în modul descris mai sus, Stoica aduna informaţiile de plată şi le punea la dispoziţie complicilor. Stoica şi un complice distribuiau unul cu celălalt o fişă de pontaj (Google) în care ei păstrau registrul activităţii lor. Prin comunicare telefonică, Stoica punea la dispoziţie unui complice cel puţin o adresă de Gmail pe care o folosea să acceseze foaia de pontaj Google. Pe această foaie de pontaj, Stoica şi un complice înregistrau informaţiile despre plăţile pe care victimele le făcuseră lui Stoica şi complicilor. Stoica, de asemenea, comunica complicilor informaţiile necesare despre plăţile victimelor prin canale de comunicare online.

Stoica ştia că ceilalţi complici procesau banii trimişi de victime. Aceşti complici erau localizaţi în Statele Unite şi procesau banii luând codurile de la cardurile de debit preplătite, recodificând acele coduri în noi carduri “false” sau colectând transferurile prin telefon/fir, ordine de plată şi CEC-uri şi transformând acei bani în bitcoini pe care-i trimiteau lui Stoica.

Stoica punea la dispoziţie unui alt complice informaţiile despre cum un altul ar putea trece plăţile victimelor pe foaia de pontaj Google sau prin comunicare online. Complicele apoi transfera acel bitcoin pe care-l convertise pentru Stoica din Districtul de Est – Kentucky către adresele de bitcoin pe care Stoica fie le pusese la dispoziţie pe fişa de pontaj Google, fie le dezvăluise complicelui prin comunicare online.

Stoica transfera apoi bitcoinul unui alt complice localizat în afara Statelor Unite, incluzându-l pe Rossen Iossifov. Iossifov şi alţi cunoscuţi şi necunoscuţi schimbau bitcoinul în monedă fiduciară/naţională, incluzând euro, lei şi alte monede naţionale susţinute de guverne. Iossifov ştia că bitcoinul era obţinut fraudulos.

Toate acestea au violat Titlul 18, din Codul Statelor Unite, secţiunea 1956 (h).

În jurul datei de 10 iunie 2016, în regiunea Fayette în Kentucky – districtul de est şi în alte părţi, Andrei Cătălin Stoica, în mod deliberat, transferă, posedă şi utilizează, ilegal, mijloacele de identificare ale unei alte persoane AM, în timpul şi raportat la comiterea infracţiunilor enumerate în Titlul 18, din Codul Statelor Unite (a) (c), ştiind că mijloacele de identificare aparţineau de fapt unei alte persoane.

În jurul datei de 7 martie 2016, Andrei Cătălin Stoica îi pune la dispoziţie lui CS (sursa confidenţială), prin comunicare online, o adresă de bitcoin. În următoarea lună, Stoica pune la dispoziţie sursei confidenţiale (CS) codurile de card de debit preplătit pe care obţinuse ilegal de la victime. Pe 28 martie 2016, sursa confidenţială i-a plătit lui Stoica pentru codurile oferite printr-un alt transfer de bitcoin pe adresa lui Stoica, pe care i-a dat-o pe 7 martie 2016. Pe 29 martie 2016, Stoica i-a trimis acest bitcoin, şi alţi bitcoini de la alte surse, lui Rossen Iossifov, care a schimbat bitcoinii în moneda fiduciară/naţională. Pe 6 noiembrie 2016, Victor Aurel Grama a trimis mesaje sursei confidenţiale, printr-un serviciu de mesagerie codat, cu privire la cum să scrie regulile şi termenii pe facturile pe care le trimitea victimelor.

Sursa confidenţială (CS) este un cetăţean american, care, începând cu sfârşitul anului 2014, a început spălarea de bani în numele câtorva indivizi care conduceau reţeaua de fraudă online. În iunie 2015, sursa confidenţială (CS) a fost pusă faţă-n faţă cu activitatea ilegală de către Guvernul american şi a început să coopereze sub constrângerea legii la momentul respectiv.

El a condus toate activităţile de promovare a infracţiunilor/delictelor din Districtul de Est – Kentucky.

Un alt alexăndrean al cărui mod de operare este detaliat de autorităţile americane este Bogdan Ştefan Popescu. În rechizitoriul înaintat Juriului Federal se arată cum conspiratorii postau reclame pentru articole pe site-uri de licitaţii, cum ar fi eBay, cu scopul de a ademeni victimele să trimită plata pentru acele articole, chiar dacă ele nu existau. Când victimele răspundeau reclamelor, ei adesea trimiteau e-mail-uri presupuşilor vânzători, după cum erau direcţionaţi în reclame. Conspiratorii apoi comunicau cu victimele prin e-mail, adesea semnând e-mail-ul ca membri ai armatei, cum ar fi “Sgt. (sergent) Logan Burdick”. Alte e-mail-uri se presupunea a fi din partea companiei de elicitaţii eBay. E-mail-urile trimise conţineau informaţii convingătoare despre articolul vândut şi motivul pentru care plata trebuia făcută înainte de livrare sau înaintea vizionării articolului.

Aceste e-mailuri de comunicare cu victimele erau adesea înaintate către Bogdan Ştefan Popescu la adresa de e-mail “treaba2013@gmail.com”.

De nenumărate ori, aceste tipuri de e-mail-uri erau trimise persoanelor din Districtul de Est Kentucky care se gândeau să cumpere aceste articole inexistente. Printre acestea aflându-se: a) un schimb de e-mail între J.R. şi M.R. domiciliaţi în Cynthiana, Kentucky şi “Sgt. (sergent) Logan Burdick” care a fost înaintate către adresa de e-mail a lui Popescu pe data de 16 februarie 2014; b) un schimb de e-mail între A.W. cu domiciliul în Lawrenceburg, Kentucky şi “Sgt. Christine Cho”, e-mail ce a fost înaintat către adresa de e-mail a lui Popescu în data de 28 ianuarie 2014; c) un schimb de e-mail între B.S., cu domiciliul în Olive Hill, Kentucky şi “Sgt. Christine Cho”, care a fost înaintat către adresa de e-mail a lui Popescu în data de 9 februarie 2014.

Popescu, de asemenea, trimitea e-mail-uri altora conţinând instrucţiuni de a ajuta la schema de reclamă frauduloasă. El trimitea prin e-mail limbajul, textul şi fotografiile care trebuiau folosite pentru reclame şi textul/limbajul pe care conspiratorii trebuia să-l folosească pentru a răspunde întrebărilor cumpărătorilor. El trimitea username-urile şi parolele pentru accesarea IP-urilor care asigurau serviciile de anonimat. El, de asemenea, trimitea adrese de e-mail şi parole care erau folosite pentru a posta reclame false.

Victimele adesea trimiteau bani, pentru articolele postate online, fotografiind cardurile de debit prepaid (preplătite), către adrese de e-mail care erau retrimise către Popescu la treaba@gmail.com.

În acest mod, Popescu a facilitat comiterea fraudei de licitaţii online. Toate acestea violând Titlul 18, din codul Statelor Unite, Secţiunea 1349.

Bogdan Ştefan Popescu, Florin Arvat, Alin Ionuţ Dobrică şi Vlad Călin Nistor şi alţi cunoscuţi şi necunoscuţi în mod deliberat au conspirat, s-au asociat şi au fost de acord să comită delicte împotriva Statelor Unite prin violarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1956 (a) (1) şi 1956 (a) (z). Cu sprijinul lui Florin Arvat şi Alin Ionuţ Dobrică, Popescu a negociat schimburi de bitcoin pentru moneda fiduciară cu schimbători de bitcoin, cum ar fi Vlad Călin Nistor. Unii dintre aceşti bitcoini au fost localizaţi în frauda de licitaţii online, iar Nistor ştia că schimbă bitcoini care proveneau din venituri frauduloase. Popescu, în mod direct sau indirect, prin Arvat şi Dobrică, prelua banii care fuseseră schimbaţi în monedă fiduciară.

Popescu a ordonat ca unele sume pe care Nistor le schimba să fie transferate în conturi bancare pe numele membrilor familiei lui şi asociaţilor. Arvat şi Dobrică primeau, de asemenea, fonduri în conturile bancare în nume personal. Popescu, Arvat şi Dobrică ştiind că fondurile reprezentau venituri frauduloase, retrăgeau bani cash din aceste conturi.

Toate acestea cu încălcarea Titlului 18, din Codul Statelor Unite, Secţiunea (1956) (h).

Pentru acuzațiile de conspirație RICO și fraudă, fiecare inculpat riscă până la 20 de ani de închisoare, amendă de 250 000 de dolari și trei ani de eliberare supravegheată. Aceleași sancțiuni se aplică faptelor de conspirație pentru spălarea banilor, cu excepția faptului că amenda poate fi de până la 500 000 USD. În plus, pentru furtul de identitate, inculpaţii riscă încă 15 ani de închisoare, o amendă de 250 000 USD și trei ani de eliberare supravegheată.

Pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

Leave a Comment

*

code