“Agricultura României, după 30 de ani”, declarație politică a deputatului ALDE Calotă Florică Ică

Realităţile spaţiului rural românesc, după 20 de ani de reforme agrare, starea de azi a agriculturii şi spaţiului rural din România sunt rezultatul evenimentelor şi acţiunilor politice, economice, juridice şi sociale acumulate de-a lungul secolului al XX-lea, dar şi efectele politicii agricole actuale, de după anul 1989, susține Calotă Florică Ică, starea agriculturii românești la aproape 30 de ani de la Revoluție fiind adusă de deputatul ALDE de Teleorman în atenția aleșilor din camera inferioară a Parlamentului, la finalul anului trecut.

“Transformările prin care a trecut sectorul agroalimentar al României de-a lungul timpului au avut ca motivaţie dezvoltarea, modernizarea acestuia şi încercarea de a ajunge la acelaşi nivel cu cel al ţărilor dezvoltate din Europa.

Schimbarea statutului de la stat comunist la stat democratic a afectat toate sectoarele economice ale României. Agricultura românească, care a reprezentat şi încă mai reprezintă activitatea de bază a economiei, a trecut de la sistemul de producţie centralizat socialist la exigenţele economiei de piaţă liberă, unde producţia trebuie să îndeplinească o serie complexă şi nouă de cerinţe pentru a-şi determina cota de piaţă proprie.

În perioada 1988-1989, în agricultură se lucrau aproape 15 milioane de hectare de teren. Tot pământul aparţinea statului, care era administrat prin CAP-uri şi IAS-uri. Trei milioane de hectare de teren erau irigate. În 1989, contribuţia agriculturii la PIB-ul ţării era 14,4%.

Citește și: http://ziarulteleormanul.ro/dsp-teleorman-patru-cazuri-de-gripa-si-peste-170-de-pacienti-internati-cu-pneumonii-si-infectii-respiratorii-acute/

După Revoluţia din decembrie 1989, ţăranii încep să-şi facă dreptate singuri, dorind să îşi recapete măcar o parte din averile confiscate de comunişţi cu 40 şi ceva de ani în urmă şi sunt distruse aproape toate CAP-urile din ţară. Chiar şi aşa, contribuţia agriculturii la PIB-ul ţării este 21,8%.

În 1991, apare Legea nr. 18 care stabileşte retrocedarea pământului către ţărani, dar într-o suprafaţă de maximum 10 hectare. În 1997, Legea “Lupu” stabileşte că ţăranii care au avut pământ confiscat de comunişti pot să primească până la 50 de hectare şi posibilitatea să-l vândă. Doar se stabileşte, pentru că abia din anul 2000 vor reuşi foştii proprietari să intre realmente în posesie”, a explicat deputatul ALDE Calotă Florică Ică.

Potrivit alesului de Teleorman, spre finalul anilorʼ90, statul a încercat susţinerea agriculturii, însă producţia a tot scăzut, astfel că dacă în 1989 se recoltau aproape opt milioane de tone de grâu, în 2000 producţia era de doar patru milioane de tone.

În 2002, a apărut o nouă lege, explica deputatul Calotă Florică, una ce complică şi mai mult lucrurile: restituirea proprietăţii urma a se face pe vechile amplasamente, ceea ce duce la fărâmiţarea terenului, la cote maxime.

În 2007, în schimb, România a aderat la Uniunea Europeană, spune acesta, fiind ulterior puse la dispoziţie opt miliarde de euro pentru dezvoltarea zonei rurale până în 2013, cu o rată de absorbţie de 88% şi, totodată, au început să fie acordate subvenţii.

Citește și: http://ziarulteleormanul.ro/politia-teleorman-recomandari-de-vreme-rea-pentru-soferi-si-pietoni-2/

“În 2010, irigaţiile se făceau doar pe o sută de mii de hectare, iar în 2012, România este lovită de secetă, sistemul de irigaţii fiind distrus.

Apar în peisajul agricol românesc marii investitori. Mai multe firme venite din afară ţării cumpără masiv cereale şi fac preţurile în piaţă. În unele zone se dezvoltă sectorul legumicol. Dar cresc importurile, pentru că legumele din import sunt mult mai ieftine.

Din 2014, străinii aveau dreptul să cumpere pământ agricol în România. În 2017, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă şi ne avertizează că peste 40% din terenul arabil românesc, aproximativ 5,3 milioane de hectare, aparţine străinilor.

Realitatea cu care ne confruntrăm în ultimii ani este îmbătrânirea satului românesc, tinerii plecând la muncă peste graniţă şi forţa de muncă a ajuns principala problemă în agricultură.

Anul trecut, în anul Centenarului, ţara a fost lovită de pesta porcină, peste jumătate din judeţe fiind afectate.

În 2018, vremea a fost extrem de benefică pentru agricultură. S-au atins cote record, primul loc la porumb în Uniune, locul doi la soia”, mai susține deputatul ALDE de Teleorman.

Calotă Florică Ică precizează că, la aproape 30 de ani de la Revoluția din 1989, se impune o analiză profundă cu privire la impactul actual şi viitor al structurilor agrare prezente în spaţiul rural, şi mai cu seamă o strategie pe termen mediu şi lung pentru rezolvarea acestei probleme a economiei rurale româneşti în ansamblul ei.

Leave a Comment

*

code